Transilvania, o regiune cu o istorie complexă și marcată de evenimente importante, a traversat schimbări dramatice între 1914 și 1945. În această perioadă, orașul Dej și împrejurimile sale au fost influențate profund de Primul Război Mondial, Unirea din 1918, schimbările aduse de perioada interbelică și ulterior tragedia celui de-Al Doilea Război Mondial. Această perioadă este acoperită în colecțiile Muzeului Municipal Dej prin diverse obiecte datorită cărora vizitatorii pot să-și construiască o imagine nu doar a marilor evenimente enumerate mai sus ci și a impactului pe care acestea le-au avut asupra comunității dejene. Deși aceste subiecte sunt deja arhicunoscute este totuși necesară o scurtă prezentare a acestei perioade. În 1914, Transilvania făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, iar orașul Dej era un important centru economic și administrativ al regiunii. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, locuitorii din Dej și din întreaga Transilvanie au fost mobilizați în armata austro-ungară, iar viața cotidiană a fost puternic afectată de efortul de război. În această perioadă, lipsa resurselor și recrutările masive au generat dificultăți economice și sociale. După înfrângerea Puterilor Centrale în 1918 și prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, contextul politic s-a schimbat radical. La 1 Decembrie 1918, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a proclamat unirea Transilvaniei cu România. Această decizie a fost confirmată prin Tratatul de la Trianon din 1920, ceea ce a dus la integrarea oficială a Transilvaniei, inclusiv a orașului Dej, în Regatul României. De asemenea perioada interbelică (1919-1939) a adus numeroase reforme și schimbări sociale. România a implementat reforma agrară, iar economia Dejului a început să se dezvolte datorită resurselor locale, în special a sării, care era exploatată intens. Orașul a devenit un nod important al rețelei feroviare, facilitând transportul și comerțul. În ciuda acestor progrese, perioada interbelică a fost marcată și de tensiuni sociale și etnice, deoarece în Transilvania trăiau comunități diverse – români, maghiari, evrei și germani. În 1940, în urma Dictatului de la Viena, nordul Transilvaniei, inclusiv orașul Dej, a fost cedat Ungariei horthyste. Aceasta a fost o perioadă dificilă pentru populația românească, care a fost supusă unor politici de maghiarizare forțată și discriminare. Comunitatea evreiască din Dej a fost afectată în mod tragic în timpul ocupației ungare. În 1944, mii de evrei din Dej și împrejurimi au fost deportați la Auschwitz, într-unul dintre cele mai cumplite episoade ale Holocaustului în Transilvania. În toamna anului 1944, în urma ofensivei sovietice și a retragerii trupelor germano-ungare, nordul Transilvaniei a fost recucerit de Armata Română și de aliații săi sovietici. După terminarea războiului, Conferința de Pace de la Paris (1947) a recunoscut oficial revenirea Transilvaniei de Nord la România. Această perioadă a lăsat urme adânci în istoria și memoria colectivă a locuitorilor săi, influențând profund dezvoltarea ulterioară a regiunii. Revenind la istoria locală, este necesar de a vorbi și reaminti despre rolul municipiului Dej în cadrul Marii Uniri de la 1918, deoarece mica noastră comunitate, prin intermediul personalităților sale marcante, a jucat un rol esențial în acest proces istoric. Printre aceste figuri remarcabile se numără Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Alexandru Vaida-Voevod, Guilelm Șorban, Liviu Micșa, Victor Motogna, Aurel Pavel Bănuț, George Mânzat și Cornel Pop.