Începutul unei colecţii muzeale în oraşul Dej, datează din anul 1899, când membrii Societăţii pentru literatură, istorie şi etnografie a comitatului Solnoc-Dăbâca au pus bazele unei colecţii care cuprindea 3.791 piese de arheologie, artă şi etnografie. Colecţia a fost organizată în cadrul Liceul de Stat din Dej (astăzi Colegiul Național ,,Andrei Mureșanu” Dej).
În anul 1900, în urma unui control din partea Inspectoratului muzeelor s-a dispus desfiinţarea acesteia din cauza condiţiilor necorespunzătoare de funcţionare. Până în 1904 materialele au fost transferate la Muzeul Ardelean din Cluj şi la Muzeul de Belle-Arte din Budapesta.
După 1918 s-a constituit Secţiunea Transilvania în cadrul Comisiei Monumentelor Istorice cu sediul central la Bucureşti. În această Comisie au fost cooptați ca membri activi sau corespondenţi intelectuali şi istorici de mare valoare, buni cunoscători ai istoriei de la confluenţa Someşurilor. Dintre aceştia menţionăm pe istoricul Victor Motogna, primul director al Liceului ,,Andrei Mureşanu” Dej, maiorul Iuliu Marţian şi prof. univ. dr. Emil Panaitescu de la Universitatea ,,Regele Ferdinand” din Cluj. Conştienţi de distrugerea şi risipirea materialelor arheologice din zonă îşi propuneau organizarea la Dej a unui muzeu regional/județean.
Pentru o asemenea instituţie Victor Motogna a adunat material arheologic din zona castrelor romane de la Ilişua şi Căşeiu. În 5 decembrie 1923, acesta sesiza printr-o scrisoare Comisia monumentelor istorice spunând că: ,,ţăranii din Căşeiu îşi zidesc casele cu inscripţii şi reliefuri din ruinele taberei romane“. Prin intermediul său sunt numiţi membri corespondenţi ai Comisiei Monumentelor Istorice şi alţi intelectuali din Dej precum Ioan Şanta, cunoscut colecţionar şi profesor la Liceul ,,Andrei Mureşanu”, dar şi dr. Cornel Pop, primarul oraşului Dej.
Ca urmare a devotamentului cu care dr. Cornel Pop s-a ataşat ideii de a înfiinţa un muzeu la Dej, în anul 1925, la propunerea sa, Consiliul oraşului, a luat hotărârea de a pune bazele unui muzeu. În presa vremii au apărut articole referitoare la noua instituţie de cultură, făcându-se apel la colecţionarii şi iubitorii de artă sau ştiinţă să-şi aducă aportul donând muzeului diferite obiecte, cărţi, documente sau alte materiale cu valoare muzeistică. În vremea aceea muzeul funcţiona în incinta Primăriei orașului Dej (Cercul militar de astăzi). Muzeul Municipal Dej își are începutul în cadrul primăriei, în Biroul 21, iar ulterior s-a extins în mai multe săli. Suntem martorii primelor încercări de formare a unei colecții muzeale. Enumerăm Lista de Inventar a Biroului Muzeului Comunal:
1. Masă mare vopsită
2. Mase mici una trimisă la abator și una trimisă la grădinițele de copii
3. Masă de scris în picioare 2 buc
4. Dulap de lemn cu 2 uși
5. Canapea cu stofă
6. Tabloul lui Kossuth Ludovic cu ramă
7. Tabloul lui Deak Francisc
8. Tabloul lui Szechenji Stefan
9. Tabloul lui Rachoczy Francisc al II-lea cu ramă
10. Tabloul lui Szilagi Desideriu
11. Tabloul lui Banfy Desideriu fară ramă
12. Fotografii cu inundația Someșului 6 buc
13. Fotografia bisericii reformate din 1880
14. Fotografia Primăriei din 1896
15. Pinteni vechi 2 buc
16. Tobe Mari 2 buc
17. Sobă de fier cu țevi
18. Sabie din 1848
19. Tabloul lui Francisc Iosif

Un moment important în dezvoltarea muzeului şi în ocrotirea vestigiilor arheologice din zonă l-a constituit campania de săpături arheologice realizate, în perioada 1926-1929, în castrul roman de la Căşeiu sub conducerea prof. univ. dr. Emil Panaitescu şi cu sprijinul financiar al Primăriei orașului Dej şi a Prefecturii judeţului Someş. Istoricul Victor Motogna a avut un rol important în strângerea fondurilor pentru săpăturile arheologice, restaurarea obiectelor, în amenajarea muzeului, restaurarea in situ a zidului vechii cetăţi a Dejului şi a unui bastion al cetăţii Ciceului.
Modul de funcţionare al noii instituţii a fost stabilit prin Regulamentului Muzeului şi Bibliotecii oraşului Dej, document ce avea 44 de articole. Acesta a fost aprobat la 1 octombrie 1932 de către Aurel Coroiu, primar al oraşului Dej şi preşedinte al Consiliului de administrare al celor două instituţii. Regulamentul poartă şi semnătura lui Liviu I. Deac în calitate de director. Motivaţia înfiinţării muzeului şi bibliotecii apare în articolul 1: ,, pentru adunarea şi păstrarea materialului de valoare istorică din oraş şi judeţ, precum şi pentru răspândirea culturii în toate straturile populaţiei...”. Regulamentul celor două instituţii a fost aprobat şi de către dr. Bilţiu, prefectul judeţului Someş.
Treptat muzeul s-a dezvoltat ajungând să fie unul de importanţă judeţeană, reprezentând istoria unuia dintre cele mai vechi judeţe din Transilvania (Solnocul Interior, până în 1876 și apoi Solnoc-Dăbâca până în anul 1918). Pentru amenajarea primelor expoziţii ale muzeului au fost implicaţi cercetători de seamă ai Universităţii din Cluj, dintre aceștia putem aminti pe istoricul şi arheologul Alexandru Ferenczi, colaborator al savantului Vasile Pârvan şi al profesorului D. M. Teodorescu, de la Universitatea din Cluj.
Este de remarcat şi amiciţia lui Victor Motogna cu marele istoric din perioada interbelică Nicolae Iorga, un sprijinitor al ştiinţei muzeologiei. Acesta din urmă spune: ,,nu orice localitate cere acelaşi muzeu(...). Muzeul trebuie să fie pus în legătură cu nevoile acelui loc. Un oraş este ca un organism, o viaţă, o formă particulară din felul de a se manifesta al unui popor şi tot ce se găseşte în acel oraş trebuie să fie în legătură cu dezvoltarea lui, cu activitatea lui, cu menirea lui. Orice muzeu trebuie să corespundă unei tradiţii, care poate fi de mai multe secole, şi unor nevoi care se menţin până în momentul de faţă. Într-un muzeu oricine poate găsi ceea ce îl interesează... muzeul trebuie să se deschidă bucuros oricui, trebuie să te cheme de pe stradă şi trebuie să te înveţe carte de cum ai intrat...Muzeul trebuie să fie ca o coborâre în viaţa veacurilor trecute, el nu este un lux ci o necesitate, acolo se formează gustul. Muzeul de istorie trebuie să facă parte din educaţia tuturor şcolarilor şi şcolăriţelor” .
În 27 mai 1932, autoritățile locale au hotărât: ,,în conformitate cu Legea privind organizarea muzeelor și bibliotecilor publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 89 din 14 aprilie 1932, șeful de birou de la primăria orașului Dej, Deac Liviu numit de custode al muzeului orașului Dej, prin decizia 7686 din 1926, se reconfirmă în această calitate, dându-i-se tot odată delegație pentru postul de director al muzeului”.
Al Doilea Război Mondial a avut urmări negative şi pentru activitatea muzeistică la nivelul întregii ţări. În numeroase instituţii a fost dezorganizată activitatea muzeistică, unele muzee înregistrând pierderi importante de patrimoniu. Cele mai grele pierderi le-au înregistrat patrimoniile muzeale din Basarabia, Bucovina și nord vestul României, unele colecţii muzeale au fost jefuite de armatele de ocupație.
La 8 septembrie 1940 în oraşul Dej s-a instaurat regimul horthist timp în care o parte a bunurilor muzeistice au fost distruse, iar directorul muzeului Liviu Deac a fost forţat să se refugieze. La întoarcerea sa, în toamna anului 1944, după eliberarea Transilvaniei, a încercat să recupereze obiectele risipite din muzeu, însă, multe monumente şi obiecte din epoca romană, documente de arhivă, drapelele, sigiliile, proclamaţiile Gărzilor Naţionale şi fotografiile cu ocazia intrării Armatei Române în Dej în anul 1918 nu au mai putut fi recuperate. Pentru ca dezastrul să fie complet autorităţile sovietice care au administrat Ardealul şi implicit oraşul Dej în perioada (noiembrie 1944-martie 1945) au incendiat, în curtea fostei prefecturi, o mare parte din patrimoniul muzeistic. În special cărţi vechi, documente şi multe obiecte muzeistice s-au pierdut. Dezamăgit şi revoltat de cele întâmplate Liviu I. Deac, primul director al muzeului dejean părăseşte această funcţie, dar şi oraşul. Cei care au luat în primire rămăşiţele inventarului şi au continuat munca de refacere a muzeului au fost profesorii Paula Moga şi Szilagyi Dezideriu. În perioada 1952-1953, noii muzeografi au reuşit să mute patrimoniul muzeal la parterul Prefecturii (actualul edificiu al Primăriei Municipiului Dej) şi au reînceput aşezarea expoziţiei de bază pe orânduiri sociale, după tipicul şi cerinţele ideologiei comuniste.
În 10 septembrie 1954 conducerea Muzeului Raional Dej (denumire purtată între 1950-1968) a fost încredinţată juristului Florin Gavrilescu, un iubitor al istoriei naţionale şi locale. El s-a străduit să adune în muzeu noi valori ale patrimoniului cultural şi să asigure mijloace potrivite pentru amenajarea expoziţiilor muzeale. La zece ani după război lucrurile au intrat din pe un nou făgaş, iar regimul comunist a sprijinit dezvoltarea muzeelor, încercând să folosească istoria în propaganda ideologică comunistă.
Începutul anilor '60 este propice cercetării arheologice şi se continuă munca începută în perioada interbelică. Având aprobarea conducerii Institutului de istorie şi arheologie din Cluj, a acad. Constantin Daicoviciu, István Ferenczi (fiul lui Alexandru Ferenczi care a ajutat la amenajarea muzeul interbelic) a cercetat zona de nord şi est a limesului (graniţei) Daciei romane. Cercetarea din aceste sectoare a fost întreprinsă în urma descoperirii unor materiale arheologice de către Traian Mureşan din Căpâlna, elev la Liceul ,,Andrei Mureşanu” din Dej. Din ordinul acad. C. Daicoviciu, István Ferenczi începe sondajele arheologice şi în zona oraşului Dej, cu sprijinul cercetătorilor Dumitru Protase și Hadrian Daicoviciu . Primele concluzii despre cercetarea arheologică din zona de nord a provinciei Dacia au fost publicate în mai multe articole ştiinţifice, pe baza lor fiind redactat mai târziu Repertoriul Arheologic al judeţului Cluj .
În anul 1968 muzeul primeşte rangul de Muzeu Municipal, cunoscând o perioadă în care se organizau diverse activităţi. Muzeul s-a implicat în manifestările cultural-ştiinţifice şi comemorative dedicate unor importante evenimente naţionale ori ale unor personalităţi locale. Patrimoniul muzeului este îmbogăţit cu piese noi şi sunt refăcute expoziţiile de bază. În această perioadă Muzeul Municipal a dobândit ca sediu clădirea vechii primării a oraşului Dej (azi Cercul Militar), iar primăria oraşului a fost mutată, unde se află şi astăzi, în fosta prefectură a judeţului Someş, desfiinţat prin reforma administrativ-teritorială din anul 1968.
Prin dobândirea unui sediu central, într-o clădire în care s-a scris istoria oraşului, se recunoştea importanţa judeţeană a instituţiei muzeale menită să reflecte istoria, cultura şi tradiţiile celui mai vechi comitat/judeţ din Transilvania, comitatul Solnoc-Doboca (ulterior judeţul Someş) cu reşedinţa la Dej. Totodată sunt amenajate săli moderne pentru expoziţiile de bază şi pentru cele temporare reuşind să se extindă în toată clădirea Cercului Militar de azi. În această clădire muzeul fusese înfiinţat, în anul 1925, de către primarul dr. Pop Cornel, iar în 1968 se reîntorsese acolo pentru a reprezenta istoria oraşului.
În perioada anilor 1960-1970 informații despre activitatea muzeului apar sporadic în presa vremii. După reorganizarea expoziției de bază muzeul a organizat periodic diferite expoziții temporare. În această perioada a fost o adevărată efervescență artistică și expozițională, generând un impuls care a dus în cele din urmă la deschiderea unei Galerii de Artă în cadrul Muzeului Municipal Dej.
La iniţiativa muzeului şi cu sprijinul autorităţilor locale şi al Institutului de Arte Plastice Bucureşti, la 4 martie 1972, s-a inaugurat Galeria de Artă a Muzeului Municipal Dej, într-o clădire centrală de aproximativ 300 de m2. Acest demers a avut sprijinul marelui pictor Corneliu Baba şi a prof. univ. dr. Raul Şorban, un apropiat al vieţii culturale dejene. Deschiderea Galeriei de Artă a însemnat un bun câştigat, un mare pas făcut în direcţia creării unor condiţii normale pentru desfăşurarea vieţii cultural-artistice din Dej, printr-o colaborare strânsă cu alte instituţii muzeale şi mari artişti din ţară. În memoria colectivă a dejenilor, au rămas sutele de evenimente organizate: vernisaje de expoziţii, lansări de carte, întâlniri cu istorici, artişti şi scriitori consacraţi.
Galeria de Artă din cadrul muzeului a organizat, în perioada comunistă, expoziţii ale unor artişti renumiți: Elena Szervatiusz, Marcel Lupşe, Piskolti Adalbert, Vasile Rus-Batin, Incze Ianos, Zoe Cerna, Gheorghe Brânduşan, Călin Pojar, Eva Lukacs, Spiridon Gâtu-Leca şi alţii. De asemenea au fost realizate expoziții în colaborare cu alte instituții de cultură precum: Filiala U.A.P. Baia Mare, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, Muzeul de Artă Craiova, Institutul de Arte Plastice şi Liceul de Arte Plastice din Cluj-Napoca precum și de Anuala Judeţeană Clujeană a Artiştilor Plastici Amatori.
În anul 1974, în urma unei decizii controversate care nu a ţinut seama de evoluţia şi necesitatea unei instituţii muzeale moderne pentru viaţa cultural-ştiinţifică a municipiului Dej se impune mutarea muzeului într-un alt spaţiu la parterul Claustrului franciscan. Mutarea activităţii muzeistice în incinta Bisericii romano-catolice a fost o măsură total neinspirată deoarece într-o epocă în care se construiau edificii culturale în toată România (case de cultură, biblioteci şi muzee), în municipiul Dej, nici o instituţie culturală nu a beneficiat şi nici nu beneficiază de o clădire proprie modernă care să o reprezinte.
Între anii 1975-1979 la conducerea muzeului s-a aflat profesorul Emil Lazăr, fiind urmat în perioada 1979-1992 de către profesoara Cornelia Măluţan, după care între anii 1992-1998 a revenit profesorul Emil Lazăr. În cadrul activităților de la muzeu, directorul Emil Lazăr a înființat Cercul ,,Prietenii muzeului’’ format din școlarii dejeni care desfășoară activități de cercetare științifică, contribuind la îmbogățirea patrimoniului muzeal. Astfel, pionierii Școlii Generale nr. 4, membrii ai Cercului ,,Prietenii muzeului” au descoperit, în cartierul Dealul Florilor, o monedă romană din vremea împăratului Nero și au donat-o muzeului, iar pe dealul Sfântu Petru a fost descoperit un brăzdar de plug din piatră, datat în neolitic .
În anul 1985 Muzeul Municipal Dej a deschis o nouă secție referitoare la exploatarea sării de la Dej și Ocna Dej, fiind unul din punctele de mare atracție. Se cunoaște că minele de sare de aici au fost exploatate din cele mai vechi timpuri și au influențat apariția orașului Dej. Documentele de arhivă ne arată că sarea de la Ocna Dej, în Evul Mediu, a fost exportată în Austria, Polonia, Ungaria, Cehia și alte zone ale Europei. Transportul sării se realiza cu ambarcațiuni mari (10.000 de bulgări de sare/ambarcațiune) pe Someșul unit pe ruta Dej-Satu Mare și mai departe pe Tisa până la Tokay și Solnok în Ungaria. Transportul se realiza și pe uscat cu carele pe ruta: Dej-Bobâlna-Jibou-Zalău-Șimleul Silvaniei și mai departe spre Ungaria. Colecția sării cuprinde ciocane de tăiat sarea și de bătut făgașe, lămpi de iluminat în mină, roabe, scripeți de ridicat sarea la suprafață, burghie manuale, copii ale unor documente medievale, machete, unelte contemporane toate reunite într-o expoziție care privește istoria exploatării sării.
După evenimentele din 1989, biserica a început demersurile pentru evacuarea Muzeului Municipal Dej. În anul 1997, muzeul a fost evacuat din localul unde funcţiona -Claustrul Mănăstirii Franciscane- şi printr-o hotărâre a Consiliului Local Dej i s-a atribuit o locaţie din centrul istoric, aflată în Piața Bobâlna, nr. 2. actuală. Clădirea a fost construită în anul 1860 de arhitectul Grigore Pongracz, iar proprietarul clădirii a fost baronul Naláczi Carol. Destinaţia iniţială a fost aceea de Restaurant şi Hotel ,,Europa”, după al doilea război mondial a intrat în proprietatea statului păstrându-și profilul de alimentație publică, dar, cu noi denumiri: ,,Drapelul Roşu”, iar mai târziu ,,Someşul”.
Dacă activitatea galeriei a primit noi impulsuri după 1990, nu același lucru poate fi spus despre Muzeul Municipal Dej, care s-a confruntat cu mai multe probleme privind spațiul expozițional și personalul de specialitate. În această perioadă muzeul a fost condus de către directorii Emil Lazăr (1992-1998) și Mircea Panov (1998-2003).
Muzeul Municipal Dej s-a confruntat cu diverse probleme din care se pot aminti: lipsa personalului care să acopere nevoile de lucru ale unui muzeu, lipsa unei finanţări pentru modernizarea bazei materiale şi inexistența unei clădiri reprezentative care să găzduiască patrimoniul culturală al comunităţilor care s-au succedat de-a lungul timpului la confluenţa celor două Someşuri.
La începutul anilor '90 Muzeul Municipal Dej și-a continuat misiunea de instituţie în domeniul culturii cu implicare directă în majoritatea evenimentelor culturale ale oraşului. Astfel, muzeul a desfăşurat activităţi specifice, precum: reorganizarea expoziţiilor de bază şi crearea unor expozițiilor temporare; organizarea de evenimente culturale: şezători, serate muzicale, activități de creaţie plastică sau poezie, concursuri pe diverse teme, lansări de carte, întâlniri cu istorici, artişti ori scriitori.
Anul cultural 1993, s-a încheiat cu activităţi dedicate Zilei Naţionale a României-1 decembrie 1993, la 75 de ani de la Marea Unire. Cu prilejul acestor manifestări, sub egida și patronajul Muzeul Municipal Dej a fost publicată lucrarea „Treimea Sfântă a Marii Uniri” scrisă de profesorul Emil Lazăr, directorul instituției. Lucrarea reuneşte bibliografii ale patrioților locali: dr. Teodor Mihali, dr. Ştefan Ciceo-Pop şi dr. Alexandru Vaida Voevod, personalităţi care au contribuit la făurirea României Mari şi la consolidarea statului naţional unitar român.
În 14 iulie 1998, ora 17, a avut loc un eveniment deosebit în viaţa pentru mişcarea artistică din municipiul Dej, prin deschiderea oficială a Galeriei de Artă ,,Frezia”, o iniţiativă public-privată între Societatea Comercială ,,Frezia” şi Primăria municipiului Dej. Prin această asociere, Galeria de artă a Muzeului Municipal Dej a trecut în administrare privată a familiei dr. Marius Boca şi Corina Boca. Deschiderea noului lăcaş de cultură a fost onorată de vernisajul expoziţiei personale a cunoscutului pictor clujean Teodor Botiş .
Un alt eveniment important al anului 1998, a fost cel dedicat comemorării a 75 de ani de la trecerea în nefiinţă a compozitorului Guilelm Şorban (1876-1923), care a trăit perioada deplinei sale maturităţi la Dej. Muzeul Municipal Dej s-a aflat ca de obicei printre organizatorii evenimentului.
În ultimii 25 de ani Muzeul Municipal Dej s-a dezvoltat și a devenit o instituție de cultură modernă implicată în numeroase proiecte culturale. La 90 de ani de la înființarea muzeului, primarul municipiului Dej ing. Morar Costan a luat hotărârea de a amenaja un spațiu muzeistic modern. Astfel, în anul 2015 a început reabilitarea edificiul fostului Liceu Economic, o clădire impozantă, cu personalitate, aflată în centru orașului, în care să fie prezentată moștenirea noastră culturală și istoria comunităților umane de la confluența Someșurilor. Din anul 2004 la conducerea muzeului s-a aflat prof. Constantin Albinetz (2004 - până în prezent).
La începutul anilor 2000 își avea sediul într-un fost restaurant, iar din anul 2018 își desfășoară activitatea într-o clădire din centrul orașului, una dintre cele mai frumoase edificii din Dej. Tot în acest context numărul angajaților a fost sporit de la un singur angajat la patru specialiști în diferite domenii. În cadrul noului edificiu își desfășoară activitatea Muzeul Municipal Dej (cu săli de expoziții, depozite și birouri) dar și librăria, sala multimedia și o sală mare de conferințe, folosită drept galerie pentru expozițiile de artă plastică.
În primul sfert al secolului XXI Muzeul Municipal Dej a organizat și a fost cooptat în numeroase proiecte științifice, educative, artistice sau culturale. Cele mai multe proiecte, până în 2015, au fost prezentate în volumul aniversar la „90 de ani de la înființarea Muzeului” . În general au fost organizate și celebrate principalele evenimente tradiționale precum: Ziua Culturii Naționale în 15 ianuarie la bustul poetului Mihai Eminescu; Unirea Principatelor Române în 24 ianuarie prin organizarea de simpozioane, conferințe, expoziții sau concursuri cu elevii școlilor dejene; Ziua Constantin Brâncuși în 19 februarie prin expoziții de artă și evocarea personalității sculptorului român; Ziua de 1 Martie și a Mărțișorului a devenit o sărbătoare tradițională în cadrul muzeului prin organizarea de expoziții de pictură, de mărțișoare sau lansări de carte, în colaborare cu școlile dejene; cu ocazia Sfintelor Paști au fost organizate expoziții de icoane cu artiști locali sau specialiști din cadrul altor muzee sau universități de artă; în contextul aderării României la Uniunea Europeană, ziua de 9 mai a devenit o zi dedicată Paradei Statelor Uniunii Europene, organizată în piața centrală a orașului; cu ocazia Zilelor Municipiului Dej în cadrul muzeului au fost organizate expoziții tematice de arheologie, etnografie și folclor, expoziții de artă plastică (Anuala artiștilor plastici dejeni ) și lansări de carte, tradiționala Sesiune de comunicări științifice și tipărirea volumului SAMVS, care cuprinde lucrările prezentate; cu ocazia Zilei Naționale au fost organizate conferințe referitoare la Marea Unire din anul 1918 și personalitățile sale, concursuri pe teme de istorie, expoziții de documente și alte manifestări culturale; luna decembrie denumită și luna artei dejene când a fost organizată Anuala artiștilor plastici dejeni; expoziții de artă plastică personale sau de grup, organizate în cadrul muzeului cu diferite ocazii.
În aceste condiții Muzeul Municipal Dej a devenit un spațiu al memoriei și identității comunități dejene, un spațiu cultural implicat în numeroase proiecte culturale și educative. Principalii colaboratori ai muzeului sunt: școlile dejene, elevii și profesorii; Asociația Terra Dacica Aeterna care prezintă Lecții de istorie vie; Școala Populară de Artă Tudor Jarda își desfășoară cursurile în cadrul muzeului; Asociațiunea ASTRA-Despărțământul ,,Teodor Mihali” Dej; Societatea Cultural Patriotică ,,Avram Iancu”- Filiala Dej; Rotary Club Dej și Interact; Organizația Cercetașilor din România-Filiala Dej; Liga Tinerilor Creștin Ortodocși Români Dej și nu în ultimul rând proiectele desfășurate în cadrul Rețelei Naționale a Muzeelor din România. Cu toate aceste instituții Muzeul Municipal Dej are încheiate parteneriate de colaborare unde sunt prevăzute activitățile desfășurate (Albinetz Constantin, 3 aprilie 2025).